Obiceiuri Pascale

Pastele reprezinta sarbatoarea Învierii lui Iisus Christos. Începutul
acestei sarbatori e vazut chiar în Cina cea de Taina, pâinea si vinul
simbolizând sacrificiul trupului si al sângelui, ca pret al
rascumpararii.

În traditia ortodoxa, începutul sarbatorii e marcat o data cu postul
de sapte saptamâni.

O semnificatie foarte importanta o are Joia Mare din Saptamâna
Patimilor. Din aceasta zi, taranii înceteaza lucrul la câmp si se
concenteaza asupra casei, a curtii, pentru ca totul sa fie curat. Tot
în Joia Mare, femeile încep sa pregateasca pasca si sa vopseasca
ouale. Potrivit traditiei, la miezul noptii dintre sâmbata si
duminica, oamenii se trezesc din somn în bataia clopotelor. Se spala
cu apa curata, îsi pun staie noi, iau câte o lumânare si pornesc catre
biserica. Acasa le e îngaduit sa ramâna doar celor foarte bolnavi.

La biserica, preotul - cu Sfânta Evanghelie si crucea în mâna, urmat
de alaiul de credinciosi - iese cu lumânarea aprinsa (Lumina) si
înconjoara biseria de trei ori. Serviciul divin se desfasoara afara,
iar când preotul va rosti "Christos a înviat!" toti cei prezenti la
acest serviciu religios vor spune "Adevarat a înviat!". Raspunsul e
recunoasterea tainei Învierii, iar aceasta va fi formula de salut timp
de 40 de zile, pâna la Înaltarea Domnului.

Cu lumânarea aprinsa, fiecare se întoarce acasa si face o cruce mica
pe peretele dinspre rasarit, afumându-l cu lumânarea, pe care o va
pastra tot restul anului.

Oamenilor le este permis sa manânce bucatele (pasca/pâinea, ouale
rosii, carnea de miel, sarea si vinul) abia dupa ce acestea se
sfintesc si dupa ce fiecare persoana participa la Liturghie.

Se spune ca acei care ciocnesc oua rosii în ziua de Paste se vor
întâlni si pe lumea cealalta.

Prima zi de Paste trebuie sa fie petrecuta linistit, fiind interzisa
orice activitate distractiva. În aceasta zi, e interzis si somnul.

Luni, a doua zi de Paste, oamenii dau de pomana pentru cei morti,
mergând, în cele mai multe cazuri, la cimitir. O credinta raspândita
printre români e ca, timp de o saptamâna de la Înviere, portile
Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune ca sufletele
celor care mor în Saptamâna Luminata ajung direct în Rai.

Greva RATB

Traficul este paralizat în Capitală, după protestul spontan al şoferilor RATB. Sute de mii de bucureşteni nu s-au putut deplasa, joi dimineaţa, la locul de muncă sau la locul dorit, deoarece cursele RATB nu se află pe traseu.

În jurul orei 7.oo, doar 14 linii de tramvai se aflau în circulaţie, autobuzele şi troleibuzele fiind în garaje.

Aproximativ jumătate din şoferii RATB sunt în grevă, în condiţiile în care 2.000 de angajaţi nu au ieşit pe şosea, iar întreaga Regie are, potrivit directorului RATB, Gheorghe Aron, 4235 de angajaţi.

Singura soluţie rămâne transportul cu metroul. Oamenii sunt supăraţi că nu pot ajunge la locul de muncă şi se tem să nu fie daţi afară.

"Metrorex transportă, zilnic, circa 750.000 de persoane, iar în această situaţie vom suplimenta numărul trenurilor, de la 58 la 64. Astfel, încercăm să transportăm cam un milion de persoane, pentru a face faţă situaţiei", a declarat directorul Metrorex, Gheorghe Udrişte.

Totuşi, Udrişte spune că metroul nu este o soluţie, deoarece liniile de metrou sunt fixe şi nu acoperă întregul Bucureşti.

Incapabilitatea gestionarii fondurilor

Romania se claseaza pe penultimul loc in UE intre tarile care au reusit sa atraga fonduri europene pentru proiecte de infrastructura, energie sau ocupare aferente perioadei 2007-2013, respectiv 14,1% din alocarea totala de 19,6 miliarde euro, cel mai prost la acest capitol stand Grecia, potrivit CE.

Potrivit EUobserver, care citeaza un raport preliminar al Comisiei Europene, economiile cu probleme precum Grecia si Romania au absorbit cele mai putine fonduri structurale pentru aceste domenii prioritare, printre dificultati numarandu-se imposibilitatea acestor tari de a asigura cofinantarea pentru aceste proiecte majore.

In primii trei ani ai perioadei, Grecia a atras numai 11,9% din alocarea totala de 20,4 miliarde euro, care este valabila pana in 2013.

Pentru Grecia, care a fost in ultimele luni in centrul dezbaterilor din UE, ca urmare a unui deficit bugetar foarte mare, ce ameninta stabilitatea zonei euro, liderii europeni au aprobat un mecanism de sprijin axat pe imprumuturi bilaterale de la tarile din zona euro si de la Fondul Monetar International.

Romania, care tinteste sa devina membra a zonei euro in 2015, a primit deja un imprumut de aproape 20 miliarde euro de la FMI si Comisia Europeana, pentru a face fata problemelor generate de criza economica globala.